În Defileul Topliţa-Deda se află peste 100 de peşteri de mulaj, formate cu circa 5,3 milioane de ani în urmă

Pe Valea Mureşului Superior, în Defileul Topliţa - Deda, există peste 100 de peşteri de mulaj, unice în România, care s-au format în perioada activă a Vulcanului Călimani-Gurghiu, cu circa 5,3 milioane de ani în urmă, dintre care o parte vor fi deschise circuitului turistic.

Primele peşteri de mulaj au fost descoperite pe Valea Mureşului, în zona Sălard - Androneasa, la o înălţime de 600 - 700 de metri, majoritatea în partea Munţilor Călimani, iar din anul 2000 au fost descoperite şi pe partea Munţilor Gurghiu.

"Până astăzi au fost descoperite aproape 100 de astfel de formaţiuni, din care doar 16 pot fi numite peşteri, datorită dimensiunilor, restul fiind formaţiuni pseudo-carstice. O peşteră adevărată se formează în calcar, deci este un fenomen carstic, dar când aceste formaţiuni apar în altfel de rocă sunt pseudo-carstice. (...) Peşterile de mulaj au fost descoperite probabil pur întâmplător, pentru că nimeni nu a bănuit că avem aşa ceva, cel puţin în zonă, dar în 1988 More Karoly a observat câteva formaţiuni interesante pe care le-a studiat şi în foarte scurt timp şi-a dat seama că este vorba despre o raritate absolută şi anume peşterile de mulaj", a spus Hints Zoltan de la Serviciului Salvamont Mureş.

Potrivit specialiştilor, peşterile de mulaj s-au format în urma scurgerii lavei peste pădure, când trunchiurile copacilor au fost prinse în lavă şi s-au solidificat, iar în timp, în urma acţiunii apei, trunchiurile copacilor au putrezit şi au fost spălate din roca vulcanică, astfel că au rămas peşterile de mulaj.

Şeful Salvamont Mureş, Kovacs Robert, a precizat că, până nu demult, în Europa s-a considerat că doar în România se găsesc peşteri de mulaj, însă au mai fost descoperite câteva în Slovacia, iar în lume mai există în Japonia şi SUA.

Serviciul Salvamont Mureş a arătat că, dacă până acum acestea nu au fost accesibile publicului, pentru evitarea deteriorării peşterilor, în următoarea perioadă două astfel de peşteri vor fi amenajate în scop turistic.

În prezent, specialiştii lucrează la amenajarea primei peşteri, care este şi cea mai mare, situată între Răstoliţa şi Lunca Bradului, cu o intrare de 2 metri înălţime, 15 metri deschidere, în care se poate pătrunde circa 50 metri.

Lucrările de amenajare constau în realizarea traseului, de circa trei - patru kilometri de la drumul principal, iar din cauză că în apropiere se află prăpăstii de 15 - 20 metri adâncime trebuie montate indicatoare şi balustrade.

Sursa: AGERPRES