Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este începutul Învierii tuturor oamenilor, a spus patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în cuvântul de învățătură rostit la slujba Învierii de la Catedrala Patriarhală, oficiată împreună cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul.
"Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este începutul Învierii tuturor oamenilor. De aceea, El este numit Începătură a Învierii tuturor sau Cel Dintâi Născut din morți, sau cel dintâi născut din mai mulți frați care au murit, adică din Umanitate. 'Hristos a Înviat din Morți ca să vestească Lumină poporului evreu și tuturor neamurilor', se spune în Sfânta Scriptură a Noului Testament. Deci Învierea lui Hristos privește pe toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile. Și pe cei care cred în el și pe cei care nu cred în el. Învierea lui Hristos este începutul Învierii de Obște sau începutul Învierii Universale", a explicat patriarhul.
Întâistătătorul BOR a afirmat că slujitorii bisericii reprezintă pe apostolii înșiși, iar credincioșii de pe Dealul Mitropoliei cu candele în mână se confundă cu creștinii din toate timpurile și din toate locurile care au crezut în Hristos.
"Ceea ce au făcut până acum slujitorii Bisericii au reprezentat pe apostolii care au predicat Evanghelia Învierii lui Hristos, dar ceea ce faceți dumneavoastră purtând în mâini lumânări sau candele este deosebit de important, de asemenea. Pentru că reprezentați pe creștinii din toate timpurile și din toate locurile care au crezut în Hristos și care au cântat 'Hristos a înviat din morți cu Moartea pe Moarte călcând și celor din morminte Viață dăruindu-le!' de-a lungul secolelor. De 2.000 de ani", a spus patriarhul Daniel.
El le-a deslușit celor prezenți la Înviere că "lumânarea este însăși viața noastră".
"Lumânarea sau candela din mână este însăși viața noastră. Noi suntem făclii de Înviere, începând cu botezul nostru care s-a numit și Luminare, Sfințire. Suntem în fața lui Dumnezeu cel Veșnic lumânări sau făclii de înviere. Și așa cum o făclie arde încetul cu încetul, tot așa și viața noastră trece. Dar important este nu faptul că trecem prin lume, ci important este câtă lumină am adunat în sufletul nostru ca să devenim făclie de Înviere. Câtă lumină din Sfintele Scripturi, câtă lumină din rugăciune, câtă lumină din fapte bune am adunat în sufletul nostru", a mai spus patriarhul.
Patriarhul a îndemnat la răspândirea în jurul nostru de lumină, pace și bucurie, în familie, în societate și în jurul nostru ca să ne bucurăm împreună cu sfinții din toate locurile și din toate timpurile și a urat tuturor Sărbători fericite cu pace și bucurie.
"Vă dorim tuturor Sărbători fericite cu pace, bucurie, să-i pomeniți în rugăciunile dumneavoastră pe toți cei dragi, dar și pe cei singuri, pe cei bolnavi, pe cei întristați, pe cei săraci, pe românii din străinătate care se află printre străini cu dorul de casă. Și așa să ne luminăm cu prăznuirea să ne îmbrățișăm să zicem fraților și celor care ne urăsc pe noi și așa să cântăm 'Hristos a înviat din morți cu Moartea pe Moarte călcând și celor din morminte Viață dăruindu-le!' Hristos a Înviat! ", a încheiat patriarhul Daniel.
Credincioșii ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, evanghelici și reformați, cultele neoprotestante sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinilor.
Paștele își trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru neființă întru ființă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.
Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul și jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paște a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte și pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viață, cât și de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruință continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea și transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor și dobândirea curăției inimii.
Modul sărbătoririi Paștelui a fost diferit de-a lungul timpului, deși în esență s-a păstrat ca în primele veacuri, pentru creștinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii creștine.
Doi ani la rând, 2010 și 2011, dar și în 2014, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii — ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici și reformați, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 — la 20 aprilie.
AGERPRES
"Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este începutul Învierii tuturor oamenilor. De aceea, El este numit Începătură a Învierii tuturor sau Cel Dintâi Născut din morți, sau cel dintâi născut din mai mulți frați care au murit, adică din Umanitate. 'Hristos a Înviat din Morți ca să vestească Lumină poporului evreu și tuturor neamurilor', se spune în Sfânta Scriptură a Noului Testament. Deci Învierea lui Hristos privește pe toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile. Și pe cei care cred în el și pe cei care nu cred în el. Învierea lui Hristos este începutul Învierii de Obște sau începutul Învierii Universale", a explicat patriarhul.
Întâistătătorul BOR a afirmat că slujitorii bisericii reprezintă pe apostolii înșiși, iar credincioșii de pe Dealul Mitropoliei cu candele în mână se confundă cu creștinii din toate timpurile și din toate locurile care au crezut în Hristos.
"Ceea ce au făcut până acum slujitorii Bisericii au reprezentat pe apostolii care au predicat Evanghelia Învierii lui Hristos, dar ceea ce faceți dumneavoastră purtând în mâini lumânări sau candele este deosebit de important, de asemenea. Pentru că reprezentați pe creștinii din toate timpurile și din toate locurile care au crezut în Hristos și care au cântat 'Hristos a înviat din morți cu Moartea pe Moarte călcând și celor din morminte Viață dăruindu-le!' de-a lungul secolelor. De 2.000 de ani", a spus patriarhul Daniel.
El le-a deslușit celor prezenți la Înviere că "lumânarea este însăși viața noastră".
"Lumânarea sau candela din mână este însăși viața noastră. Noi suntem făclii de Înviere, începând cu botezul nostru care s-a numit și Luminare, Sfințire. Suntem în fața lui Dumnezeu cel Veșnic lumânări sau făclii de înviere. Și așa cum o făclie arde încetul cu încetul, tot așa și viața noastră trece. Dar important este nu faptul că trecem prin lume, ci important este câtă lumină am adunat în sufletul nostru ca să devenim făclie de Înviere. Câtă lumină din Sfintele Scripturi, câtă lumină din rugăciune, câtă lumină din fapte bune am adunat în sufletul nostru", a mai spus patriarhul.
Patriarhul a îndemnat la răspândirea în jurul nostru de lumină, pace și bucurie, în familie, în societate și în jurul nostru ca să ne bucurăm împreună cu sfinții din toate locurile și din toate timpurile și a urat tuturor Sărbători fericite cu pace și bucurie.
"Vă dorim tuturor Sărbători fericite cu pace, bucurie, să-i pomeniți în rugăciunile dumneavoastră pe toți cei dragi, dar și pe cei singuri, pe cei bolnavi, pe cei întristați, pe cei săraci, pe românii din străinătate care se află printre străini cu dorul de casă. Și așa să ne luminăm cu prăznuirea să ne îmbrățișăm să zicem fraților și celor care ne urăsc pe noi și așa să cântăm 'Hristos a înviat din morți cu Moartea pe Moarte călcând și celor din morminte Viață dăruindu-le!' Hristos a Înviat! ", a încheiat patriarhul Daniel.
Credincioșii ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, evanghelici și reformați, cultele neoprotestante sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinilor.
Paștele își trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru neființă întru ființă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.
Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul și jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paște a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte și pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viață, cât și de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruință continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea și transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor și dobândirea curăției inimii.
Modul sărbătoririi Paștelui a fost diferit de-a lungul timpului, deși în esență s-a păstrat ca în primele veacuri, pentru creștinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii creștine.
Doi ani la rând, 2010 și 2011, dar și în 2014, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii — ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici și reformați, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 — la 20 aprilie.
AGERPRES
