Autorităţile indiene au anunţat în această săptămână că fac eforturi pentru a limita un focar de Nipah, un virus rar transmis de la animale la oameni şi care provoacă, printre altele, o puternică febră cu o rată ridicată a mortalităţii.
Iată ce ştim până acum, potrivit AFP:
Ce este virusul Nipah?
Prima epidemie de Nipah a fost înregistrată în 1998, după ce virusul s-a răspândit în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. Virusul poartă numele satului, din această ţară din sud-estul Asiei, în care a fost descoperit.
Epidemiile provocate de acest virus sunt rare, dar Nipah a fost inclus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) - alături de Ebola, Zika şi COVID-19 - ca fiind una dintre numeroasele boli care merită să fie cercetate cu prioritate din cauza potenţialului lor de a provoca o epidemie globală.
Nipah se transmite în general la oameni prin intermediul animalelor sau al alimentelor contaminate, dar poate fi transmis şi direct între oameni.
Liliecii frugivori sunt purtători naturali ai virusului şi au fost identificaţi ca fiind cea mai probabilă cauză a focarelor ulterioare.
Simptomele includ febră intensă, vărsături şi infecţie respiratorie, dar cazurile severe pot fi caracterizate de convulsii şi o inflamaţie cerebrală care duc la comă.
Nu există un vaccin împotriva virusului Nipah.
Pacienţii se confruntă cu o rată de mortalitate cuprinsă între 40% şi 75%, potrivit OMS.
- Ce epidemii au mai fost? -
Prima epidemie de Nipah a ucis peste 100 de persoane în Malaezia şi a dus la sacrificarea unui milion de porci în încercarea de a stopa virusul.
Acesta s-a răspândit şi în Singapore, unde s-au înregistrat 11 cazuri şi un deces în rândul lucrătorilor din abatoare care au intrat în contact cu porci importaţi din Malaezia.
De atunci, boala a fost raportată în principal în Bangladesh şi în India, ambele ţări înregistrând primele focare în 2001. Bangladesh a fost cel mai grav afectat în ultimii ani, peste 100 de persoane murind din cauza virusului Nipah începând din 2001.
Două focare în India au ucis peste 50 de persoane înainte de a fi ţinute sub control.
Statul Kerala, din sudul ţării, a înregistrat două decese din cauza Nipah şi alte patru cazuri confirmate începând de luna trecută. Autorităţile au închis unele şcoli şi au desfăşurat ample campanii de testare.
Acest ultim focar de Nipah reprezintă al patrulea val din Kerala în cinci ani. Virusul a ucis 17 persoane într-o primă apariţie în 2018.
Apărute cu mii de ani în urmă, zoonozele - boli transmisibile de la animale la om - s-au înmulţit în cursul ultimilor 20-30 de ani, notează AFP.
Dezvoltarea călătoriilor internaţionale le-a permis o propagare mai rapidă.
Ocupând suprafeţe din ce în ce mai mari ale planetei, oamenii contribuie, de asemenea, la perturbarea ecosistemelor şi la creşterea probabilităţii unor mutaţii virale aleatorii transmisibile la oameni, subliniază experţii.
Agricultura industrială sporeşte riscul de răspândire a agenţilor patogeni între animale, în timp ce despădurirea măreşte contactul dintre animalele sălbatice, animalele domestice şi oameni.
Amestecându-se mai mult, speciile vor transmite mai mulţi viruşi, ceea ce va favoriza apariţia unor noi boli potenţial transmisibile la om. Schimbările climatice vor determina multe animale să îşi părăsească ecosistemele pentru a se refugia pe terenuri mai locuibile, avertiza un studiu publicat în 2022 în revista ştiinţifică Nature.
Potrivit estimărilor publicate în revista Science în 2018, ar exista 1,7 milioane de virusuri necunoscute la mamifere şi păsări, dintre care între 540.000 şi 850.000 ar avea capacitatea de a infecta oamenii. AGERPRES
Iată ce ştim până acum, potrivit AFP:
Ce este virusul Nipah?
Prima epidemie de Nipah a fost înregistrată în 1998, după ce virusul s-a răspândit în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. Virusul poartă numele satului, din această ţară din sud-estul Asiei, în care a fost descoperit.
Epidemiile provocate de acest virus sunt rare, dar Nipah a fost inclus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) - alături de Ebola, Zika şi COVID-19 - ca fiind una dintre numeroasele boli care merită să fie cercetate cu prioritate din cauza potenţialului lor de a provoca o epidemie globală.
Nipah se transmite în general la oameni prin intermediul animalelor sau al alimentelor contaminate, dar poate fi transmis şi direct între oameni.
Liliecii frugivori sunt purtători naturali ai virusului şi au fost identificaţi ca fiind cea mai probabilă cauză a focarelor ulterioare.
Simptomele includ febră intensă, vărsături şi infecţie respiratorie, dar cazurile severe pot fi caracterizate de convulsii şi o inflamaţie cerebrală care duc la comă.
Nu există un vaccin împotriva virusului Nipah.
Pacienţii se confruntă cu o rată de mortalitate cuprinsă între 40% şi 75%, potrivit OMS.
- Ce epidemii au mai fost? -
Prima epidemie de Nipah a ucis peste 100 de persoane în Malaezia şi a dus la sacrificarea unui milion de porci în încercarea de a stopa virusul.
Acesta s-a răspândit şi în Singapore, unde s-au înregistrat 11 cazuri şi un deces în rândul lucrătorilor din abatoare care au intrat în contact cu porci importaţi din Malaezia.
De atunci, boala a fost raportată în principal în Bangladesh şi în India, ambele ţări înregistrând primele focare în 2001. Bangladesh a fost cel mai grav afectat în ultimii ani, peste 100 de persoane murind din cauza virusului Nipah începând din 2001.
Două focare în India au ucis peste 50 de persoane înainte de a fi ţinute sub control.
Statul Kerala, din sudul ţării, a înregistrat două decese din cauza Nipah şi alte patru cazuri confirmate începând de luna trecută. Autorităţile au închis unele şcoli şi au desfăşurat ample campanii de testare.
Acest ultim focar de Nipah reprezintă al patrulea val din Kerala în cinci ani. Virusul a ucis 17 persoane într-o primă apariţie în 2018.
Apărute cu mii de ani în urmă, zoonozele - boli transmisibile de la animale la om - s-au înmulţit în cursul ultimilor 20-30 de ani, notează AFP.
Dezvoltarea călătoriilor internaţionale le-a permis o propagare mai rapidă.
Ocupând suprafeţe din ce în ce mai mari ale planetei, oamenii contribuie, de asemenea, la perturbarea ecosistemelor şi la creşterea probabilităţii unor mutaţii virale aleatorii transmisibile la oameni, subliniază experţii.
Agricultura industrială sporeşte riscul de răspândire a agenţilor patogeni între animale, în timp ce despădurirea măreşte contactul dintre animalele sălbatice, animalele domestice şi oameni.
Amestecându-se mai mult, speciile vor transmite mai mulţi viruşi, ceea ce va favoriza apariţia unor noi boli potenţial transmisibile la om. Schimbările climatice vor determina multe animale să îşi părăsească ecosistemele pentru a se refugia pe terenuri mai locuibile, avertiza un studiu publicat în 2022 în revista ştiinţifică Nature.
Potrivit estimărilor publicate în revista Science în 2018, ar exista 1,7 milioane de virusuri necunoscute la mamifere şi păsări, dintre care între 540.000 şi 850.000 ar avea capacitatea de a infecta oamenii. AGERPRES
