Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că nu trebuie neglijate înţepăturile de ţânţari şi prezintă cinci semne de alarmă care impun prezentarea de urgenţă la spital.
"Europa este în alertă din cauza virusului West Nile transmis de ţânţari. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat deja asupra unui risc tot mai ridicat în regiunea europeană de apariţie a multor boli transmise de ţânţari. Medicii de la infecţioase se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri", scrie dr. Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de socializare.
Potrivit acestuia, sunt cinci semne de alarmă care impun prezentarea la Urgenţă: febră ridicată însoţită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înţepătura de ţânţar.
''Este necesară spitalizarea pacientului şi tratarea cu medicaţie intravenoasă. Nu există un tratament specific pentru virusul West Nile. În cazul formelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, greţuri, vărsături, dureri musculare şi articulare, urticarie, rar limfadenopatie) starea pacientului se îmbunătăţeşte cam după 7 - 10 zile", afirmă Ciuhodaru.
În opinia sa, prevenţia rămâne cea mai bună alternativă.
"Evitaţi înţepăturile de ţânţar (chiar dacă ieşiţi afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul şi răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de ţânţari. Evitaţi activităţile în aer liber în această perioadă sau folosiţi pe pielea expusă substanţe care resping insectele. Substanţele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele. Purtaţi haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi ciorapi, dar, atenţie, ţânţarii pot înţepa şi prin haine. Aplicarea de substanţe care resping ţânţarii pe bază de permethrin pe suprafaţa hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecţie. Utilizaţi şi verificaţi integritatea plaselor contra insectelor" - sunt recomandările lui Tudor Ciuhodaru.
De asemenea, medicul atrage atenţia că poate fi limitată înmulţirea ţânţarilor reducând locurile în care bălteşte apa din jurul caselor şi din subsolurile blocurilor.
"Principala cale de transmitere la om este prin înţepătura ţânţarilor. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, atingere sau sărut; transfuziile pot fi o sursă de infecţie. Practic, orice persoană, indiferent de vârstă, înţepată de ţânţari este predispusă la infectarea cu virusul West Nile, însă probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înţepătură este totuşi redusă. De obicei, 90% dintre cei infectaţi nu prezintă simptome, iar manifestările pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită. Doar 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală. Riscul de îmbolnăvire severă şi deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficienţe imune. Simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni, iar efectele neurologice pot fi permanente", a arătat dr. Tudor Ciuhodaru. AGERPRES
"Europa este în alertă din cauza virusului West Nile transmis de ţânţari. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat deja asupra unui risc tot mai ridicat în regiunea europeană de apariţie a multor boli transmise de ţânţari. Medicii de la infecţioase se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri", scrie dr. Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de socializare.
Potrivit acestuia, sunt cinci semne de alarmă care impun prezentarea la Urgenţă: febră ridicată însoţită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înţepătura de ţânţar.
''Este necesară spitalizarea pacientului şi tratarea cu medicaţie intravenoasă. Nu există un tratament specific pentru virusul West Nile. În cazul formelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, greţuri, vărsături, dureri musculare şi articulare, urticarie, rar limfadenopatie) starea pacientului se îmbunătăţeşte cam după 7 - 10 zile", afirmă Ciuhodaru.
În opinia sa, prevenţia rămâne cea mai bună alternativă.
"Evitaţi înţepăturile de ţânţar (chiar dacă ieşiţi afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul şi răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de ţânţari. Evitaţi activităţile în aer liber în această perioadă sau folosiţi pe pielea expusă substanţe care resping insectele. Substanţele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele. Purtaţi haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi ciorapi, dar, atenţie, ţânţarii pot înţepa şi prin haine. Aplicarea de substanţe care resping ţânţarii pe bază de permethrin pe suprafaţa hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecţie. Utilizaţi şi verificaţi integritatea plaselor contra insectelor" - sunt recomandările lui Tudor Ciuhodaru.
De asemenea, medicul atrage atenţia că poate fi limitată înmulţirea ţânţarilor reducând locurile în care bălteşte apa din jurul caselor şi din subsolurile blocurilor.
"Principala cale de transmitere la om este prin înţepătura ţânţarilor. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, atingere sau sărut; transfuziile pot fi o sursă de infecţie. Practic, orice persoană, indiferent de vârstă, înţepată de ţânţari este predispusă la infectarea cu virusul West Nile, însă probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înţepătură este totuşi redusă. De obicei, 90% dintre cei infectaţi nu prezintă simptome, iar manifestările pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită. Doar 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală. Riscul de îmbolnăvire severă şi deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficienţe imune. Simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni, iar efectele neurologice pot fi permanente", a arătat dr. Tudor Ciuhodaru. AGERPRES
