Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) susţine că, în contextul valului patru al pandemiei de COVID - 19, trebuie luate măsuri urgente pentru a evita riscul epuizării şi chiar ajungerii în burnout a personalului medical aflat în spitalele bucureştene.
"Ne aflăm în faţa unui nou val al pandemiei de COVID-19, cel de-al 4-lea. Spitalele bucureştene sunt din nou în alertă. Medicii şi întregul personal medical sunt nevoiţi iarăşi să facă faţă numărului mare de pacienţi, atât pe secţiile de COVID-19, cât şi în ATI COVID-19. Nu trebuie însă uitat că acest noul val vine pe fondul oboselii şi stresului acumulate deja de prea mult timp, pe fondul unui an şi jumătate fără pauză de respiro, mai ales în anumite specialităţi şi unităţi medicale. Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti trage un semnal de alarmă şi cere măsuri urgente privind riscul epuizării şi chiar ajungerii în burnout a personalului medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19, având în vedere că vorbim mai ales de medici din specialităţi care au fost încă de la începutul pandemiei pe acest front", se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, remis sâmbătă.
Potrivit CMMB, sindromul de burnout poate include o serie de manifestări precum epuizarea emoţională, lipsa satisfacţiei profesionale sau o senzaţie de depersonalizare, dar şi cu o frecvenţă mai mare a erorilor la locul de muncă.
"Dacă nu avem grijă de medici, nu va avea cine să ne îngrijească. Pentru un act medical de calitate, este nevoie ca întreg personalul medical să fie la capacitate maximă, din toate punctele de vedere. Vedem, însă, că eforturile enorme care li se cer medicilor de peste 18 luni se prefigurează a fi necesare şi în următoarea perioadă, fără să se întrevadă un moment final. În aceste condiţii, este important să se ia măsuri, pe de o parte, pentru a asigura o resursă umană suficientă în unităţile medicale, iar pe de alta, pentru a asigura tot suportul necesar personalului existent deja", a declarat Cătălina Poiană, preşedintele CMMB.
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti atrage atenţia că aceste măsuri trebuie implementate rapid, dar este important ca ele să fie menţinute şi pe termen mediu şi lung.
"O meta-analiză, care a inclus peste 30.000 de profesionişti din sănătate, a arătat că cel puţin 1 din 5 prezintă simptome de depresie şi anxietate, iar cel puţin 4 din 10 se confruntă cu probleme de somn şi/sau insomnie. Datele sunt îngrijorătoare, iar fără măsuri adecvate situaţia în Bucureşti şi nu numai se poate dovedi şi mai gravă", mai arată Colegiul Medicilor. AGERPRES
"Ne aflăm în faţa unui nou val al pandemiei de COVID-19, cel de-al 4-lea. Spitalele bucureştene sunt din nou în alertă. Medicii şi întregul personal medical sunt nevoiţi iarăşi să facă faţă numărului mare de pacienţi, atât pe secţiile de COVID-19, cât şi în ATI COVID-19. Nu trebuie însă uitat că acest noul val vine pe fondul oboselii şi stresului acumulate deja de prea mult timp, pe fondul unui an şi jumătate fără pauză de respiro, mai ales în anumite specialităţi şi unităţi medicale. Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti trage un semnal de alarmă şi cere măsuri urgente privind riscul epuizării şi chiar ajungerii în burnout a personalului medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19, având în vedere că vorbim mai ales de medici din specialităţi care au fost încă de la începutul pandemiei pe acest front", se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, remis sâmbătă.
Potrivit CMMB, sindromul de burnout poate include o serie de manifestări precum epuizarea emoţională, lipsa satisfacţiei profesionale sau o senzaţie de depersonalizare, dar şi cu o frecvenţă mai mare a erorilor la locul de muncă.
"Dacă nu avem grijă de medici, nu va avea cine să ne îngrijească. Pentru un act medical de calitate, este nevoie ca întreg personalul medical să fie la capacitate maximă, din toate punctele de vedere. Vedem, însă, că eforturile enorme care li se cer medicilor de peste 18 luni se prefigurează a fi necesare şi în următoarea perioadă, fără să se întrevadă un moment final. În aceste condiţii, este important să se ia măsuri, pe de o parte, pentru a asigura o resursă umană suficientă în unităţile medicale, iar pe de alta, pentru a asigura tot suportul necesar personalului existent deja", a declarat Cătălina Poiană, preşedintele CMMB.
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti atrage atenţia că aceste măsuri trebuie implementate rapid, dar este important ca ele să fie menţinute şi pe termen mediu şi lung.
"O meta-analiză, care a inclus peste 30.000 de profesionişti din sănătate, a arătat că cel puţin 1 din 5 prezintă simptome de depresie şi anxietate, iar cel puţin 4 din 10 se confruntă cu probleme de somn şi/sau insomnie. Datele sunt îngrijorătoare, iar fără măsuri adecvate situaţia în Bucureşti şi nu numai se poate dovedi şi mai gravă", mai arată Colegiul Medicilor. AGERPRES
