Un procent de 85% dintre cetăţenii UE solicită mai multă acţiune din partea autorităţilor politice împotriva difuzării dezinformării pe internet, potrivit unui studiu al Fundaţiei Bertelsmann publicat joi, informează EFE.
Totodată, 89% solicită un angajament mai mare din partea responsabililor platformelor de internet pentru a combate dezinformarea.
Potrivit unui comunicat de presă al fundaţiei germane, dorinţa de a acţiona mai mult împotriva dezinformării este însoţită de o mare nesiguranţă cu privire la veridicitatea informaţiilor difuzate pe internet.
Dintre cei chestionaţi, 54% spun că au adesea îndoieli cu privire la veridicitatea conţinutului de pe internet, iar 39% au detectat cazuri concrete de dezinformare.
"Informaţiile de încredere reprezintă fundamentul pentru formarea unei opinii şi, prin urmare, baza unei discuţii democratice", a declarat directorul studiului, Kai Unzicker.
"În Europa, oamenii au o mare nesiguranţă cu privire la ce conţinut digital este demn de încredere şi care este manipulat în mod deliberat. Oricine doreşte să consolideze democraţia nu poate lăsa cetăţenii singuri în lupta împotriva dezinformării", a adăugat el.
În comunicat se menţionează că datele arată clar că este nevoie de o acţiune deoarece mai puţin de jumătate dintre persoanele chestionate - 44% - au verificat informaţiile pe care le primesc prin internet şi doar 22% au raportat informaţii false detectate sau au avertizat alte persoane în legătură cu acestea.
În rândul tinerilor cu bună pregătire, disponibilitatea de a verifica informaţiile este mai mare, dar Unzicker avertizează că "capacitatea de a recunoaşte şi de a raporta informaţiile false nu poate depinde de vârstă şi nici de gradul de pregătire".
Studiul arată, de asemenea, că, cu cât oamenii folosesc mai multe canale, cu atât este mai probabil să detecteze informaţii false.
Utilizatorii Twitter şi Telegram, în special, înregistrează cu o anumită frecvenţă informaţiile false şi le raportează.
În ceea ce priveşte impactul reţelelor asupra democraţiei, există poziţii împărţite: 30% văd în principal dezavantaje şi 28% consideră că predomină avantajele, în timp ce 42% văd atât avantaje, cât şi dezavantaje.
Studiul recomandă pentru Germania şi Europa o monitorizare sistematică de către oameni de ştiinţă independenţi şi actori ai societăţii civile pentru a detecta mai bine dezinformările şi a le semnala ca atare. AGERPRES
Totodată, 89% solicită un angajament mai mare din partea responsabililor platformelor de internet pentru a combate dezinformarea.
Potrivit unui comunicat de presă al fundaţiei germane, dorinţa de a acţiona mai mult împotriva dezinformării este însoţită de o mare nesiguranţă cu privire la veridicitatea informaţiilor difuzate pe internet.
Dintre cei chestionaţi, 54% spun că au adesea îndoieli cu privire la veridicitatea conţinutului de pe internet, iar 39% au detectat cazuri concrete de dezinformare.
"Informaţiile de încredere reprezintă fundamentul pentru formarea unei opinii şi, prin urmare, baza unei discuţii democratice", a declarat directorul studiului, Kai Unzicker.
"În Europa, oamenii au o mare nesiguranţă cu privire la ce conţinut digital este demn de încredere şi care este manipulat în mod deliberat. Oricine doreşte să consolideze democraţia nu poate lăsa cetăţenii singuri în lupta împotriva dezinformării", a adăugat el.
În comunicat se menţionează că datele arată clar că este nevoie de o acţiune deoarece mai puţin de jumătate dintre persoanele chestionate - 44% - au verificat informaţiile pe care le primesc prin internet şi doar 22% au raportat informaţii false detectate sau au avertizat alte persoane în legătură cu acestea.
În rândul tinerilor cu bună pregătire, disponibilitatea de a verifica informaţiile este mai mare, dar Unzicker avertizează că "capacitatea de a recunoaşte şi de a raporta informaţiile false nu poate depinde de vârstă şi nici de gradul de pregătire".
Studiul arată, de asemenea, că, cu cât oamenii folosesc mai multe canale, cu atât este mai probabil să detecteze informaţii false.
Utilizatorii Twitter şi Telegram, în special, înregistrează cu o anumită frecvenţă informaţiile false şi le raportează.
În ceea ce priveşte impactul reţelelor asupra democraţiei, există poziţii împărţite: 30% văd în principal dezavantaje şi 28% consideră că predomină avantajele, în timp ce 42% văd atât avantaje, cât şi dezavantaje.
Studiul recomandă pentru Germania şi Europa o monitorizare sistematică de către oameni de ştiinţă independenţi şi actori ai societăţii civile pentru a detecta mai bine dezinformările şi a le semnala ca atare. AGERPRES
