Un nou studiu privind supravieţuirea coronavirusului în diferite oraşe şi pe suprafeţe diverse a demonstrat că temperatura, umiditatea şi tipul suprafeţei influenţează timpul de uscare a picăturilor respiratorii cu virusul responsabil pentru COVID-19, informează miercuri Xinhua.
În studiul publicat marţi în jurnalul Physics of Fluids, oamenii de ştiinţă au analizat timpul de uscare a picăturilor respiratorii de la subiecţi diagnosticaţi cu COVID-19 pe diferite suprafeţe din şase oraşe - New York, Chicago, Los Angeles, Miami, Sydney şi Singapore.
Aceste picături sunt expulzate din gură sau nas când o persoană infectată tuşeşte, strănută sau chiar în timp ce vorbeşte.
Mărimea unei picături este de ordinul lăţimii firului de păr uman, iar cercetătorii au examinat suprafeţele cele mai frecvent atinse, precum clanţe şi ecrane de telefoane smartphone.
Cu ajutorul unui model matematic stabilit în domeniul ştiinţei suprafeţelor şi interfeţelor, calculele privind timpul de uscare au relevat că temperatura ambientală, tipul suprafeţei şi umiditatea joacă un rol deosebit de important.
Valorile ridicate ale temperaturii din mediul ambiant au ajutat la uscarea mai rapidă a picăturilor şi au redus drastic şansele de supravieţuire ale virusului. În zonele cu valori mai mari de umiditate, picăturile s-au menţinut mai mult timp pe suprafeţe, şansele de supravieţuire ale virusului fiind mai mari, conform studiului.
Cercetătorii au determinat timpul de uscare a picăturilor în mediul exterior, în diferite condiţii meteorologice şi au analizat dacă aceste date au fost asociate cu o creştere a ratei de infectare în timpul pandemiei de COVID-19.
În oraşele cu o rată mai mare de infectare, timpul de uscare a fost mai mare, notează Phys.org. ''Într-un fel, acest lucru ar putea explica o creştere mai lentă sau mai rapidă a infecţiilor într-un anumit oraş. Acesta ar putea să nu fie singurul factor, dar în mod sigur vremea din mediul exterior contează în ceea ce priveşte rata de infectare'', a declarat Rajneesh Bhardwaj, unul dintre autorii studiului.
''Înţelegerea supravieţuirii virusului într-o picătură în uscare ar putea fi utilă pentru alte boli transmisibile care se răspândesc prin picături respiratorii, precum gripa de tip A'', a explicat Amit Agrawal, care se numără printre autorii studiului.
Potrivit rezultatelor cercetării, suprafeţe precum ecranele telefoanelor smartphone, dar şi cele din bumbac ori lemn, ar trebui curăţate mai des decât cele din sticlă şi oţel deoarece acestea din urmă sunt mai puţin hidrofile, ceea ce conduce la evaporarea mai rapidă a picăturilor.AGERPRES
În studiul publicat marţi în jurnalul Physics of Fluids, oamenii de ştiinţă au analizat timpul de uscare a picăturilor respiratorii de la subiecţi diagnosticaţi cu COVID-19 pe diferite suprafeţe din şase oraşe - New York, Chicago, Los Angeles, Miami, Sydney şi Singapore.
Aceste picături sunt expulzate din gură sau nas când o persoană infectată tuşeşte, strănută sau chiar în timp ce vorbeşte.
Mărimea unei picături este de ordinul lăţimii firului de păr uman, iar cercetătorii au examinat suprafeţele cele mai frecvent atinse, precum clanţe şi ecrane de telefoane smartphone.
Cu ajutorul unui model matematic stabilit în domeniul ştiinţei suprafeţelor şi interfeţelor, calculele privind timpul de uscare au relevat că temperatura ambientală, tipul suprafeţei şi umiditatea joacă un rol deosebit de important.
Valorile ridicate ale temperaturii din mediul ambiant au ajutat la uscarea mai rapidă a picăturilor şi au redus drastic şansele de supravieţuire ale virusului. În zonele cu valori mai mari de umiditate, picăturile s-au menţinut mai mult timp pe suprafeţe, şansele de supravieţuire ale virusului fiind mai mari, conform studiului.
Cercetătorii au determinat timpul de uscare a picăturilor în mediul exterior, în diferite condiţii meteorologice şi au analizat dacă aceste date au fost asociate cu o creştere a ratei de infectare în timpul pandemiei de COVID-19.
În oraşele cu o rată mai mare de infectare, timpul de uscare a fost mai mare, notează Phys.org. ''Într-un fel, acest lucru ar putea explica o creştere mai lentă sau mai rapidă a infecţiilor într-un anumit oraş. Acesta ar putea să nu fie singurul factor, dar în mod sigur vremea din mediul exterior contează în ceea ce priveşte rata de infectare'', a declarat Rajneesh Bhardwaj, unul dintre autorii studiului.
''Înţelegerea supravieţuirii virusului într-o picătură în uscare ar putea fi utilă pentru alte boli transmisibile care se răspândesc prin picături respiratorii, precum gripa de tip A'', a explicat Amit Agrawal, care se numără printre autorii studiului.
Potrivit rezultatelor cercetării, suprafeţe precum ecranele telefoanelor smartphone, dar şi cele din bumbac ori lemn, ar trebui curăţate mai des decât cele din sticlă şi oţel deoarece acestea din urmă sunt mai puţin hidrofile, ceea ce conduce la evaporarea mai rapidă a picăturilor.AGERPRES
