Condamnarea lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, la 50 de săptămâni de detenţie de către un tribunal britanic, pentru încălcarea condiţiilor eliberării provizorii, este o 'sentinţă disproporţionată', afirmă, într-un comunicat emis vineri, Grupul de lucru al ONU cu privire la detenţia arbitrară, transmit AFP şi Reuters.
Grupul se declară 'profund preocupat de (...) sentinţa disproporţionată impusă dlui Assange' şi acuză Marea Britanie de prelungirea 'privării (sale) arbitrare de libertate'.
Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. Assange a reuşit astfel să evite un mandat de arestare britanic pentru acuzaţii de viol şi agresiune sexuală în Suedia, pe care le-a negat mereu.
Plângerea pentru agresiune sexuală a fost lovită de prescripţie în 2015, iar în mai 2017 Suedia a abandonat procedurile în al doilea caz, din lipsa posibilităţilor de a face să avanseze ancheta.
Miercuri, Julian Assange a fost condamnat de tribunalul londonez din Southwark la 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea condiţiilor eliberării provizorii.
Experţii ONU afirmă însă că lui Assange i s-a aplicat pedeapsa maximă de 12 luni de detenţie pentru o 'infracţiune minoră'.
Ei mai explică faptul că australianul nu face în prezent obiectul unei urmăriri în justiţie în Suedia, întrucât 'procurorul nu a depus plângere împotriva lui Assange în 2017' şi 'a pus capăt anchetei'.
Totodată, Grupul de lucru se declară 'preocupat de faptul că dl Assange este încarcerat de pe 11 aprilie 2019 în penitenciarul din Belmarsh, o închisoare de înaltă securitate, ca şi când ar fi fost condamnat pentru o infracţiune penală gravă'.
'Acest tratament pare să contravină principiilor de necesitate şi de proporţionalitate prevăzute de standardele referitoare la drepturile omului', se mai spune în comunicat.
În 2015, acelaşi grup de lucru al ONU a emis un prim aviz în favoarea lui Julian Assange, notând că fondatorul WikiLeaks era 'încarcerat în mod arbitrar de guvernele suedez şi britanic'.
'Grupul de lucru regretă că guvernul (britanic) nu s-a conformat avizului său şi că acum a încurajat privarea arbitrară de libertate a dlui Assange', conchid experţii.
Grupul este compus din cinci experţi independenţi mandataţi de Consiliul Drepturilor Omului, dar care nu se exprimă în numele Naţiunilor Unite.
Fondatorul WikiLeaks a refuzat joi să fie extrădat în SUA, unde, potrivit reprezentantului justiţiei americane, riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare. Assange a afirmat mereu că s-a sustras justiţiei britanice de teama de a fi extrădat nu în Suedia, ci în Statele Unite, care îl acuză de 'piraterie informatică'.AGERPRES
Grupul se declară 'profund preocupat de (...) sentinţa disproporţionată impusă dlui Assange' şi acuză Marea Britanie de prelungirea 'privării (sale) arbitrare de libertate'.
Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. Assange a reuşit astfel să evite un mandat de arestare britanic pentru acuzaţii de viol şi agresiune sexuală în Suedia, pe care le-a negat mereu.
Plângerea pentru agresiune sexuală a fost lovită de prescripţie în 2015, iar în mai 2017 Suedia a abandonat procedurile în al doilea caz, din lipsa posibilităţilor de a face să avanseze ancheta.
Miercuri, Julian Assange a fost condamnat de tribunalul londonez din Southwark la 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea condiţiilor eliberării provizorii.
Experţii ONU afirmă însă că lui Assange i s-a aplicat pedeapsa maximă de 12 luni de detenţie pentru o 'infracţiune minoră'.
Ei mai explică faptul că australianul nu face în prezent obiectul unei urmăriri în justiţie în Suedia, întrucât 'procurorul nu a depus plângere împotriva lui Assange în 2017' şi 'a pus capăt anchetei'.
Totodată, Grupul de lucru se declară 'preocupat de faptul că dl Assange este încarcerat de pe 11 aprilie 2019 în penitenciarul din Belmarsh, o închisoare de înaltă securitate, ca şi când ar fi fost condamnat pentru o infracţiune penală gravă'.
'Acest tratament pare să contravină principiilor de necesitate şi de proporţionalitate prevăzute de standardele referitoare la drepturile omului', se mai spune în comunicat.
În 2015, acelaşi grup de lucru al ONU a emis un prim aviz în favoarea lui Julian Assange, notând că fondatorul WikiLeaks era 'încarcerat în mod arbitrar de guvernele suedez şi britanic'.
'Grupul de lucru regretă că guvernul (britanic) nu s-a conformat avizului său şi că acum a încurajat privarea arbitrară de libertate a dlui Assange', conchid experţii.
Grupul este compus din cinci experţi independenţi mandataţi de Consiliul Drepturilor Omului, dar care nu se exprimă în numele Naţiunilor Unite.
Fondatorul WikiLeaks a refuzat joi să fie extrădat în SUA, unde, potrivit reprezentantului justiţiei americane, riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare. Assange a afirmat mereu că s-a sustras justiţiei britanice de teama de a fi extrădat nu în Suedia, ci în Statele Unite, care îl acuză de 'piraterie informatică'.AGERPRES
