Istorici, oameni de cultură din țară și străinătate au participa miercuri la Biblioteca Centrală Universitară la simpozionul cu tema "Marea Unire - apogeul unei istorii milenare", organizat de către Fundația Colegiului Național de Apărare, alături de Colegiul Național de Apărare, eveniment care se înscrie în seria manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri.
Cu acest prilej, academicianul Răzvan Theodorescu a vorbit despre cele "trei proiecte de țară și două generații" care au dus la Marea Unire.
"A fost capodopera gândirii politice care s-a numit ianuarie 1859. După mine cel mai inteligent act realizat de români în toată istoria lor, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Al doilea proiect care a fost Independența de la 1877 făurită în mare parte cu aceiași oameni sau cu alții care s-au adăugat față de momentul 1859, care prelungea de fapt momentul pașoptist. În sfârșit — momentul Unirii din 1918, care sigur făcea parte dintr-un trend general al unirilor din Europa, al formării definitive a unor națiuni în locul unor imperii, al căderii unor imperii'', a spus academicianul.
Potrivit acestuia, naționalismul reprezintă o doctrină "sănătoasă" — doctrina lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, dar și a lui Constantin Rădulescu Motru.
"Va trebui odată și odată să intrăm și noi în rândul popoarelor civilizate care nu ironizează stupid, idiot cuvântul de naționalism. (...) Naționalismul este o doctrină sănătoasă, este doctrina lui Titu Maiorescu, a lui Eminescu, Iorga, a lui Rădulescu-Motru și va trebui să vorbim de aceste lucruri tot timpul", a arătat el.
Potrivit acestuia, în România nu mai există "oameni de stat" și nici "oameni politici".
"În România astăzi nu mai avem oameni de stat. Considerați-mă ca un bătrân subiectiv. Ultimul om de stat al românilor este profesorul Adrian Năstase. După el, istoricește, nu mai există nimic în niciun partid, în niciun orizont — să ne înțelegem — ceea ce este inadmisibil. Trebuie, dacă nu oameni de stat, măcar oameni politici care să se gândească la alegerile viitoare. Noi nu mai avem nici așa ceva. De aceea evocarea unor generații de oameni de stat care au făcut România și care au făcut niște proiecte este absolut necesar să fie discutat", a arătat Răzvan Theodorescu.
În opinia sa, "singurul al patrulea posibil proiect de țară" ar fi Unirea cu Basarabia.
La rândul său, profesorul universitar Ioan Scurtu a abordat subiectul Marii Uniri din 1918 în contextul european.
El a spus că România s-a făurit înaintea unor state precum Italia și Germania, iar Tratatul de la Trianon a fost semnat când unirea reprezenta "o realitate".
"România s-a făurit înaintea unor state precum Italia. Unirea Principatelor a avut loc în 1859. Italia s-a constituit ca stat național în 1861. Și înaintea altui mare foarte important stat Germania care a luat ființă în ianuarie 1871. Românii au avut priorități europene și aceasta s-a datorat capacității lor de a fructifica contextul internațional și de a pune marile puteri în fața unor fapte împlinite, a unor fapte naționale — proprii. (...) Tratatul de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920, deci când unirea era o realitate, când România a avut în frunte un fruntaș ardelean de prin provinciile unite și nu marile puteri au făcut un cadou României cu acel prilej", a susținut Scurtu.
Profesorul universitar Adrian Năstase a vorbit despre Comitetul Național de la Paris și publicațiile sale. El a spus că este interesant faptul că una dintre principalele probleme ale reprezentanților români de la acea vreme din Franța era legată de felul în care puteau să mobilizeze elita politică franceză.
Tratatul de pace de la Paris a fost subiectul abordat de către prof. univ. Ion Calafeteanu.
AGERPRES
Cu acest prilej, academicianul Răzvan Theodorescu a vorbit despre cele "trei proiecte de țară și două generații" care au dus la Marea Unire.
"A fost capodopera gândirii politice care s-a numit ianuarie 1859. După mine cel mai inteligent act realizat de români în toată istoria lor, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Al doilea proiect care a fost Independența de la 1877 făurită în mare parte cu aceiași oameni sau cu alții care s-au adăugat față de momentul 1859, care prelungea de fapt momentul pașoptist. În sfârșit — momentul Unirii din 1918, care sigur făcea parte dintr-un trend general al unirilor din Europa, al formării definitive a unor națiuni în locul unor imperii, al căderii unor imperii'', a spus academicianul.
Potrivit acestuia, naționalismul reprezintă o doctrină "sănătoasă" — doctrina lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, dar și a lui Constantin Rădulescu Motru.
"Va trebui odată și odată să intrăm și noi în rândul popoarelor civilizate care nu ironizează stupid, idiot cuvântul de naționalism. (...) Naționalismul este o doctrină sănătoasă, este doctrina lui Titu Maiorescu, a lui Eminescu, Iorga, a lui Rădulescu-Motru și va trebui să vorbim de aceste lucruri tot timpul", a arătat el.
Potrivit acestuia, în România nu mai există "oameni de stat" și nici "oameni politici".
"În România astăzi nu mai avem oameni de stat. Considerați-mă ca un bătrân subiectiv. Ultimul om de stat al românilor este profesorul Adrian Năstase. După el, istoricește, nu mai există nimic în niciun partid, în niciun orizont — să ne înțelegem — ceea ce este inadmisibil. Trebuie, dacă nu oameni de stat, măcar oameni politici care să se gândească la alegerile viitoare. Noi nu mai avem nici așa ceva. De aceea evocarea unor generații de oameni de stat care au făcut România și care au făcut niște proiecte este absolut necesar să fie discutat", a arătat Răzvan Theodorescu.
În opinia sa, "singurul al patrulea posibil proiect de țară" ar fi Unirea cu Basarabia.
La rândul său, profesorul universitar Ioan Scurtu a abordat subiectul Marii Uniri din 1918 în contextul european.
El a spus că România s-a făurit înaintea unor state precum Italia și Germania, iar Tratatul de la Trianon a fost semnat când unirea reprezenta "o realitate".
"România s-a făurit înaintea unor state precum Italia. Unirea Principatelor a avut loc în 1859. Italia s-a constituit ca stat național în 1861. Și înaintea altui mare foarte important stat Germania care a luat ființă în ianuarie 1871. Românii au avut priorități europene și aceasta s-a datorat capacității lor de a fructifica contextul internațional și de a pune marile puteri în fața unor fapte împlinite, a unor fapte naționale — proprii. (...) Tratatul de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920, deci când unirea era o realitate, când România a avut în frunte un fruntaș ardelean de prin provinciile unite și nu marile puteri au făcut un cadou României cu acel prilej", a susținut Scurtu.
Profesorul universitar Adrian Năstase a vorbit despre Comitetul Național de la Paris și publicațiile sale. El a spus că este interesant faptul că una dintre principalele probleme ale reprezentanților români de la acea vreme din Franța era legată de felul în care puteau să mobilizeze elita politică franceză.
Tratatul de pace de la Paris a fost subiectul abordat de către prof. univ. Ion Calafeteanu.
AGERPRES