Attracted by the law prices of farming land, many Europeans come to set up agriculture projects in Romania. Thus, they help reinvent local cultures, especially through biologic agriculture, writes Mirel Bran in an article published by Le Monde and quoted by Money.ro.

In 2009, Maxime Laurent, 19, graduated an agricultural high school and soon after that, armed with farming equipment, he came to Romania, to Macesu de Sus in the south-west, the French daily writes, according to Presseurop.

Laurent’s case is not singular: Romania, with about 15 million hectares of arable land, is about to become the new El Dorado for farmers in Europe. Thousands of French, Italian, Spanish, British, German, Danish citizens pack their bags and head for Romania with the purpose of setting up farms.

What I did in France in three generations, I did in Romania in three years

“Here, at 19, I woke up at the help of a farm that had over 1,400 hectares. In order to do in France what I did in Romania in three years, I would have needed two or three generations,” Maxime says.

At Macesu de Sus, he grows wheat, barley, sunflower and rape and he plans to expand his farm with the help of European Commission funds allocated for Romania’s modernization. Despite the difficulties, he has no regrets: “In the first months, I was a bit out of my depth. If I had stayed in France, what would I have done? I finished my studies and would have found work for 1,200 Euro a month. You pay rent, you eat, buy clothes and at the end of the month, you’re left with nothing. This is no life.”

It’s impossible to cross Romania without running into this Western farmers who are reinventing agriculture. Due to their science and investment, Romanian agriculture grew by 11% in 2011 and this only the beginning. Romanians sell their farm lands for 2,000 Euro per hectare, an unbeatable price in Europe. In order to buy land in Romania, foreign farmers have to set up a company here, but at of 2014, any EU resident will be able to buy land directly.

One can build from scratch in Romania

This is why foreigners are in a big hurry to buy land, before speculative practices make the prices explode in 2014. The biggest rush is seen in the Swiss. At Firiteaz, a village in the west, the Hani family, from Lucerne, came here about ten years ago: the father, mother, two children and two grandchildren. They bought 800 hectares.

“In Western Europe, there is no more place for the youth. Here, you can build something from scratch. I think to us young people, it is very important to create something new,” says Christian Hani, 29.

Europe’s “bread basket”

“The cereals we grow here used to come before from Canada, US, and China,” explains Lukas Kelterborn, a German marketing specialist who sells the crops of the Hani family. “So it’s normal to try to grow them in Europe. There are extraordinary opportunities in Romania and we must keep in mind that this country was Europe’s bread basket between the two world wars. And it’s about to become that again.”

At Macesu de Sus, Maxime believes the same thing. With his Romanian girlfriend, he will build a house on his land. He already has a house in the village and an apartment in Craiova.

“In Romania, I have a more flexible life and I have discovered traditions we no longer have in France,” he says. “I have never slain a pig or a sheep in my life, but Romanians still do it in the countryside… In France, nobody has any connection with anybody. I am truly happy here.”

 

România, noul El Dorado al europenilor !

Atraşi de preţul scăzut al terenurilor agricole, mulţi europeni vin să-şi înfiinţeze exploatări agricole în România. Ei ajută astfel la o reinventare a culturilor locale, în special prin agricultura biologică, scrie Mirel Bran, într-un articol publicat în ziarul Le Monde si citat de Money.ro

În 2009, Maxime Laurent, 19 ani, a ieşit cu bacalaureatul în buzunar din liceul agricol Nermont Châteaudun (Eure-et-Loir). O lună mai târziu, el îşi încarcă ultimele camioane cu maşini agricole. Direcţia România, mai exact Măceşu de Sus, un sat din sud-vestul ţării, relatează cotidianul francez preluat de Presseurop.

Cazul lui Maxime Laurent este departe de a fi unul izolat: România, cu circa 15 milioane de hectare de teren arabil, este pe cale să devină noul Eldorado al agricultorilor în Europa. Mii de francezi, italieni, spanioli, britanici, germani, danezi îşi fac bagajele şi gonesc spre această ţară intrată în Uniunea Europeana în 2007, în scopul de a implanta ferme.

Ce faceam in Franta in trei generatii am facut in Romania in 3 ani 

Maxime, care este destinat din copilărie să fie agricultor, nici că putea spera mai bine. 'Aici, la 19 ani, m-am trezit la cârma unei ferme de peste 1400 de hectare. Pentru a face în Franţa ceea ce am făcut în trei ani în România, ar fi trebuit două sau trei generaţii'.

La Măceşu de Sus, el cultivă grâu, orz, floarea soarelui şi rapiţă. Şi are gânduri mari. Va beneficia în curând de fondurile Comisiei Europene destinate modernizării României. Proiectul lui îi va permite să crească cu 7 000 de tone capacitatea de stocaj şi să irige 500 de hectare de terenuri suplimentare.

În ciuda dificultăţilor, el nu are regrete. 'Primele luni eram cam depăşit, povesteşte tânărul. Dar dacă aş fi rămas în Franţa, ce aş fi făcut azi? Mi-aş fi terminat studiile şi aş fi găsit de lucru pentru 1 200 de euro pe lună. Plateşti o chirie, manânci, te îmbraci şi la sfârşitul lunii nu mai ai nimic. Asta nu-i viaţă'.

Imposibil să traversezi România fără sa dai de aceşti fermieri veniţi din Vest care reinventează agricultura ţării. Datorită ştiinţei şi investiţiilor acestora, agricultura românească a înregistrat în 2011 o creştere de 11%, şi este doar un început. S-a terminat cu terenurile lăsate în paragină şi cu sentimentul de pustietate la ţară.

Românii îşi vând acum terenurile agricole pentru 2 000 de euro hectarul în medie, un preţ imbatabil în UE. Subvenţiile europene se ridică la 180 de euro pe hectar, jumătate din suma care poate fi obţinută în Europa de Vest. Dar din 2014, noua Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să pună la acelaşi nivel vestul şi estul Europei.

Pentru a cumpăra în România, un agricultor occidental este obligat să creeze o societate în ţară, dar, din 2014, orice persoană cu reşedinţa în UE va putea cumpăra terenuri direct. Iată de ce fermierii se grăbesc să cumpere înainte ca speculaţia să facă preţurile să explodeze.

In Romania se poate construi de la 0

Cei mai grăbiţi sunt elveţienii, care nu mai au mijloacele să plătească mai multe zeci de mii de euro un hectar de pământ elvetic. La Firiteaz, un mic sat din vestul ţării, familia Hani, originară din cantonul Lucerna, au venit împreună cu vreo zece ani în urmă: tatăl, mama, doi copii şi doi nepoţi. Ei au cumpărat 800 de hectare de teren.

'În Europa de Vest, nu mai este loc pentru tineri, regretă Christian Hani, 29 de ani. Aici se poate construi ceva de la zero. Cred că pentru noi, tinerii, este foarte important să creăm ceva nou'.

Piaţa bio este în plină expansiune în Europa de Vest şi familia Hani este tot timpul în ruptură de stoc. Ei au adus din Elveţia toate echipamentele necesare pentru a face agricultură biologică pe o scară largă.

Granarul Europei 

'Cerealele pe care le producem aici veneau până acum din Canada, Statele Unite ale Americii şi China, explică Lukas Kelterborn, un german specialist în marketing care se ocupă de vânzarea culturilor familiei Hani. Este deci normal de a încerca să le producem în Europa. Există oportunităţi extraordinare în România şi trebuie să amintim că această ţară era grânarul Europei între cele două războaie mondiale. Ceea ce este pe cale să devină din nou'.

La Măceşu de Sus, Maxime crede şi el în acest viitor. Cu prietena lui româncă, îţi va construi o casă pe pamânturile lui. El are deja o casă în sat şi un apartament în Craiova, oraşul din apropiere.

'În România, am o viaţă mult mai flexibilă şi am descoperit tradiţii pe care nu le mai avem în Franţa, spune el. N-am tăiat un porc sau o oaie în viaţa mea, iar românii o fac încă la ţară... În Franţa, nimeni nu mai are legături cu nimeni. Sunt cu adevărat fericit aici'. Cuvânt de ţăran.