De aproximativ două săptămâni, ANAF a început în forță o campanie de mobilizare a contribuabililor, în vederea creșterii conformării voluntare, potrivit site-ului juridice.ro.

Primul pas al acestei campanii constă în transmiterea către contribuabili a unor scrisori de avertizare asupra eventualității unei inspecții fiscale.

Pe scurt, scrisoarea ANAF atenționează firmele din România că vor face obiectul unei analize de risc și în condițiile în care se constată inadvertențe între datele furnizate de contribuabil și evidența ANAF, se va lua decizia efectuării unei inspecții fiscale.

Scopul declarat al scrisorii este de a acorda contribuabilului timpul necesar în vederea depunerii tuturor declarațiilor fiscale omise și efectuării corecțiilor necesare. De asemenea, ANAF ține să atenționeze asupra exercitării în mod corect a deducerilor, atât din punctul de vedere al TVA, cât și al impozitului pe profit.

Ce este în spatele acestor scrisori: prima jumătate a anului 2013 s-a remarcat prin cel mai scăzut procent de declarare și colectate a veniturilor fiscale la bugetul de stat.

ANAF, proaspăt reorganizat prin absorbția Gărzii Financiare (în mare parte în cadrul departamentelor de inspecție fiscală) și prin crearea Direcției Generale Antifraudă Fiscală, este nevoit să ia măsuri în vederea creșterii conformării voluntare.

Și cum în materie de impozite frica este cea mai eficientă încurajare, ANAF începe să dea semne că intenționează să ne vegheze din ce în ce mai îndeaproape.

Potrivit juridice.ro, cu 15 zile înaintea începerii inspecţiei fiscale (respectiv cu 30 de zile, la marii contribuabili), organul fiscal are obligaţia să transmită avizul de inspecţie fiscală prin care să precizeze perioada supusă inspecției fiscale (de regulă trei ani) și tipul de impozite vizate.

Ce caută mai exact Fiscul

Mai nou, și Direcția Generală Antifraudă Fiscală are un departament de analiză risc și programare la inspecția fiscală.

Potrivit juridice.ro, aceste compartimente de analiză risc încadrează într-un algoritm special datele extrase din comportamentul fiscal al contribuabilului. Exemple de astfel de criterii:

- pierderea fiscală înregistrată;

- tipul/domeniul de activitate (următoarele având grad ridicat de risc: export, comerț intracomunitar, agricultură, presă, comerțul cu cerele, legume, produse accizabile, carne și lemn etc);

- sincopele sau întarzierile repetate în depunerea declaratiilor fiscale;

- numărul de declarații rectificative;

- numărul și amplitudinea corecțiilor de erori materiale solicitate;

- nesolicitarea rambursării de TVA, în condițiile în care pe o perioadă relativ mare contribuabilul înregistrează sold negativ de taxă;

- renunțarea la o rambursare de TVA solicitată prin decont etc.

Contribuabilii nu au acces la acest algoritm de calcul și nu pot formula vreun punct de vedere cu privire la gradul de risc fiscal stabilit.

Încasările la buget sunt sub aşteptări

Încasările din acest an sunt mai mici decât cele prognozate din cauza fondurilor neîncasate de la bănci, ca urmare a modificării regulamentului privind provizioanele, a reorganizării ANAF şi a firmelor care au intrat în insolvenţă pentru a nu-şi plăti taxele, a afirmat recent premierul Victor Ponta.

El a arătat că un motiv pentru nivelul mai redus al încasărilor este faptul că Guvernul "va încasa zero" din sistemul bancar ca urmare a schimbării regulamentelor privind provizioanele în condiţiile în care prognoza pentru luna septembrie se baza pe încasarea a un miliard lei ca impozit pe profit doar de la Banca Naţională, la care se adaugau sume atrase ca impozit pe profit de la alte bănci.

"Noi aveam în luna septembrie prognozat, pe ce se întâmpla anii trecuţi, un miliard de lei pofit doar de la Banca Naţională plus profituri de la bănci. Prin schimbarea regulamentelor Băncii Naţionale şi ale băncilor comerciale, îşi fac provizioane, o să încasăm zero. Deci, nu e vina Guvernului şi nici a BNR-ului, până la urmă", a spus Ponta la Antena 3.

Al doilea argument al premierului pentru neîndeplinirea ţintei de încasări este reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), fiind inevitabil să apară probleme de încasări pentru o perioadă de două-patru luni, aferentă reorganizării, "perioadă în care au plecat cei vechi şi până vin cei noi".

Al treilea şi ultimul argument al premierului este vechea procedură a insolvenţei care permitea firmelor să intre în această procedură pentru a nu mai achita taxe.

Premierul a susţinut însă că, în pofida acestor probleme, nu vor fi tăiate fonduri de la investiţii deoarece există cofinanţare asigurată pentru proiecte din fonduri europene.

"Restul proiectelor, că sunt fie la CNADNR, fie la autorităţi locale, e o altă discuţie", a adăugat însă Ponta.

Veniturile încasate de ANAF, mai mari cu 5%

La sfârşitul lunii iunie a acestui an, în cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), dar şi al instituţiilor subordonate (Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor) lucrau 26.382 de angajaţi.

Aceştia au reuşit să colecteze la bugetul general consolidat al statului taxe şi impozite în valoare de peste 85 miliarde de lei, în creştere cu 5,1 la sută în comparaţie cu perioada similară din anul anterior.

În ceea ce priveşte gradul de conformare voluntară al contribuabililor, acesta a fost de 80,4 la sută din total, adică inferior celui înregistrat în majoritatea ţărilor dezvoltate, unde acest indicator ajunge la 96-97 la sută. Aşa se şi explică faptul că, din veniturile menţionate, aproape 9,2 miliarde de lei au fost încasate în urma aplicării măsurilor de executare silită.

În ceea ce priveşte structura veniturilor colectate de funcţionarii ANAF, în primul semestru al anului în curs, cea mai mare parte o reprezintă contribuţiile sociale – 32 la sută. Acestea au fost urmate de taxa pe valoarea adăugată (28 la sută), impozitul pe venit (13 la sută), accize (12 la sută), impozit pe profit (6 la sută), alte taxe şi impozite (9 la sută).

Pentru a avea o imagine cât de cât completă a eficienţei activităţii funcţionarilor ANAF, este important să trecem în revistă şi costul colectării la bugetul statului a veniturilor amintite. Astfel, pentru 1 milion de lei venituri bugetare încasate s-au cheltuit 11.683,6 lei (reprezentând cheltuieli cu evaluarea şi valorificarea bunurilor sechestrate de la persoanele fizice sau juridice care nu şi-au achitat la termen obligaţiile fiscale, achiziţionarea de tipizate, taxe poştale pentru expedierea somaţiilor, popririlor şi a titlurilor executorii către contribuabilii rău-platnici ş.a.).

Sumei menţionate i s-au adăugat 10.560,3 lei, reprezentând cheltuieli cu angajaţii Fiscului (însemnând, în principal, drepturi salariale, diurnă sau avans spre decontare, după caz).

Sursa: REALITATEA.NET