România este cea mai modestă economie inovatoare a Uniunii Europene, a fost una dintre concluziile unei dezbateri publice pe tema susţinerii iniţiativelor inventatorilor români. Potrivit specialiştilor, cheltuielile alocate de România pentru cercetare şi dezvoltare reprezintă mai puţin de un sfert din media europeană, iar numărul cercetătorilor pe care România i-a pierdut în ultimul deceniu se ridică la 5.500, un sfert din numărul total.
România nu stimulează inovarea iar acest lucru a făcut ca un sfert din cercetătorii pe care îi avea acum 10 ani să plece în străinătate.
„Noi am pierdut cam un sfert, aproximativ 5.500 de cercetători, în ultimul deceniu. Nici o grijă, ni-i ciuguleşte UE cu alte ţări, mai dezvoltate sau nu decât România, dar care pun preţ pe cercetătorii români. Creşte, în schimb, numărul de brevete româneşti înregistrate la Oficiul European, la circa 100 anual, faţă de 20-25 acum zece ani. Ne bucurăm, stăm de 5 ori mai bine decât în 2006, dar, când mă uit la performerul european, Germania, care reuşeşte de 2.000 de ori mai mult decât noi, parcă am frisoane”, a arătat Andreea Paul, preşedinte al INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, la o dezbatere publică pe tema susţinerii inventatorilor români şi a domeniilor în care inventica ar putea aduce performanţă în economia românească.
Potrivit acesteia, cheltuielile alocate de România pentru cercetare şi dezvoltare sunt sub un sfert din media europeană şi jumătate faţă de cele din Bulgaria, iar acest lucru face ca ţara noastră să fie cea mai modestă economie inovatoare a Uniunii Europene.
„România este cea mai modestă economie inovatoare din UE şi are cea mai accentuată viteză de deteriorare a performanţelor inovatoare din UE. La jumătatea anului, Comisia Europeană ne spune că această capacitate de inovare a României a scăzut cu 14% faţă de anul anterior. Alte ţări îşi îmbunătăţesc aceste perspective, majoritatea”, a spus Paul.
Potrivit preşedintelui Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), Cristian Pârvan, statul nu stimulează inovarea, ci inventează tot felul de piedici pentru inventatori.
„Fără a fi pesimist, avem o luptă dură pentru că aceşti inventatori sunt de excepţie. Inventează nu pentru că statul îi stimulează, el de fapt pune tot felul de piedici care trebuie înlăturate una câte una şi e o luptă extraordinară. Vor pleca invenţiile. Lupta este să lămurim aceste lucruri de amănunt. Forţa distructivă care acţionează acum în România, dacă nu facem cu toţii un efort concertat, va distruge bruma de inovare”, a spus Pârvan.
În acest sens, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNPIMMR), este de părere că este necesar un proces de inovare în politicile publice care ar trebui să pornească de la desfiinţarea „mutatului de hârtii”.
„Inovarea, în România, trebuie să atingă toate aspectele societăţii româneşti, cu precădere cu accent pe politicile publice. Este nevoie, însă, şi de un ecosistem care să asigure că procesul de inovare e în concordanţă cu ceea ce se întâmplă în politicile publice. Zilele trecute stăteam de vorbă cu cineva care îmi spunea: «Domnul Jianu, aţi observat că, dacă vă uitaţi la zece oameni pe stradă, şapte dintre ei au o hârtie în mână?» O iau de undeva sau o duc undeva... Cred că de aici ar trebui să pornim cu ceea ce înseamnă procesul de inovare în politicile publice. Estonia este un exemplu de bună practică în acest sens. O ţară ex-comunistă a reuşit o transformare uriaşă”, a afirmat preşedintele CNIPMMR.
În altă ordine de idei, economistul-şef la Banca Naţională a României (BNR), Valentin Lazea, a vorbit despre necesitatea unei agenţii private care să aibă rol de arbitru, care să-i aducă la masă pe inventatori şi investitori şi să medieze cât să primească fiecare în cazul în care intră produsul în producţie.
Lumina
România nu stimulează inovarea iar acest lucru a făcut ca un sfert din cercetătorii pe care îi avea acum 10 ani să plece în străinătate.
„Noi am pierdut cam un sfert, aproximativ 5.500 de cercetători, în ultimul deceniu. Nici o grijă, ni-i ciuguleşte UE cu alte ţări, mai dezvoltate sau nu decât România, dar care pun preţ pe cercetătorii români. Creşte, în schimb, numărul de brevete româneşti înregistrate la Oficiul European, la circa 100 anual, faţă de 20-25 acum zece ani. Ne bucurăm, stăm de 5 ori mai bine decât în 2006, dar, când mă uit la performerul european, Germania, care reuşeşte de 2.000 de ori mai mult decât noi, parcă am frisoane”, a arătat Andreea Paul, preşedinte al INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, la o dezbatere publică pe tema susţinerii inventatorilor români şi a domeniilor în care inventica ar putea aduce performanţă în economia românească.
Potrivit acesteia, cheltuielile alocate de România pentru cercetare şi dezvoltare sunt sub un sfert din media europeană şi jumătate faţă de cele din Bulgaria, iar acest lucru face ca ţara noastră să fie cea mai modestă economie inovatoare a Uniunii Europene.
„România este cea mai modestă economie inovatoare din UE şi are cea mai accentuată viteză de deteriorare a performanţelor inovatoare din UE. La jumătatea anului, Comisia Europeană ne spune că această capacitate de inovare a României a scăzut cu 14% faţă de anul anterior. Alte ţări îşi îmbunătăţesc aceste perspective, majoritatea”, a spus Paul.
Potrivit preşedintelui Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), Cristian Pârvan, statul nu stimulează inovarea, ci inventează tot felul de piedici pentru inventatori.
„Fără a fi pesimist, avem o luptă dură pentru că aceşti inventatori sunt de excepţie. Inventează nu pentru că statul îi stimulează, el de fapt pune tot felul de piedici care trebuie înlăturate una câte una şi e o luptă extraordinară. Vor pleca invenţiile. Lupta este să lămurim aceste lucruri de amănunt. Forţa distructivă care acţionează acum în România, dacă nu facem cu toţii un efort concertat, va distruge bruma de inovare”, a spus Pârvan.
În acest sens, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNPIMMR), este de părere că este necesar un proces de inovare în politicile publice care ar trebui să pornească de la desfiinţarea „mutatului de hârtii”.
„Inovarea, în România, trebuie să atingă toate aspectele societăţii româneşti, cu precădere cu accent pe politicile publice. Este nevoie, însă, şi de un ecosistem care să asigure că procesul de inovare e în concordanţă cu ceea ce se întâmplă în politicile publice. Zilele trecute stăteam de vorbă cu cineva care îmi spunea: «Domnul Jianu, aţi observat că, dacă vă uitaţi la zece oameni pe stradă, şapte dintre ei au o hârtie în mână?» O iau de undeva sau o duc undeva... Cred că de aici ar trebui să pornim cu ceea ce înseamnă procesul de inovare în politicile publice. Estonia este un exemplu de bună practică în acest sens. O ţară ex-comunistă a reuşit o transformare uriaşă”, a afirmat preşedintele CNIPMMR.
În altă ordine de idei, economistul-şef la Banca Naţională a României (BNR), Valentin Lazea, a vorbit despre necesitatea unei agenţii private care să aibă rol de arbitru, care să-i aducă la masă pe inventatori şi investitori şi să medieze cât să primească fiecare în cazul în care intră produsul în producţie.
Lumina
