Relația istorică specială între români și evrei, la baza căreia stau în primul rând conviețuirea istorică, precum și valorile comune, a fost concretizată prin expoziția de fotografie "Temple și sinagogi din România - patrimoniu evreiesc, național și universal", vernisată marți la Palatul Patriarhiei, fiind urmată de simpozionul "Sinagoga - loc de rugăciune, de învățătură și adunare".
"Vă primim cu multă bucurie la această deosebită expoziție pe care împreună cu domnul Vainer am gândit-o ca să fie un moment deodată festiv, cultural și spiritual și un semn al bunei cooperări, al prieteniei noastre. (...) Așa cum Biserica este simbol, lăcașul de cult al comunităților creștine, tot așa Sinagoga este un simbol al vieții și activității, al spiritualității și culturii comunităților evreiești. Iar cuvântul "simbol" în limba greacă înseamnă "adunare împreună" — a crea comuniune, apropiere între oameni, prieteni, coexistență și conlucrare. Deci felicităm FCER pentru această inițiativă pe care noi o susținem, în contextul în care numărul pelerinilor români în Țara Sfântă este în continuă creștere", a spus în deschidere Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
Potrivit acestuia, dacă în anul 2013 erau peste 3.500 de pelerini în Israel, în 2017, în perioada ianuarie-octombrie, Centrul de pelerinaj al Patriarhiei Române a înregistrat 10.042 de pelerini. De aceea, a adăugat patriarhul BOR, este important ca românii care vizitează Țara Sfântă să cunoască semnificația sinagogii, iar românii din țară să cunoască bogăția spirituală, culturală a acestor edificii religioase. "Din nefericire, numărul sinagogilor în funcție a scăzut după cel de-al Doilea Război Mondial și cele care au rămas trebuie întreținute, consolidate și restaurate. Același fenomen se află peste tot în privința lăcașurilor de cult (...) care au nevoie să fie puse în valoare", a spus Patriarhul Daniel.
El a vorbit despre o întrepătrundere de simboluri creștine și ebraice în stilurile arhitecturale, ceea ce trimite la o coexistență pașnică, o vecinătate, dar și la afirmarea valorilor comune. "Avem în comun tradiția biblică, pe care noi o prețuim foarte mult și, de aceea, atât Sinagoga, cât și Biserica, reprezintă dăinuirea în timp a comunităților, dar și transmiterea din generație în generație a valorilor spirituale și culturale. Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să promovăm prietenia și prin artă și prin activități culturale și prin într-ajutorare socială, ca să mărturisim că Dumnezeu este iubire și dorește ca și noi oamenii creați după chipul Lui să fim iubitori de Dumnezeu și de semeni", a adăugat Patriarhul Daniel.
Președintele FCER Aurel Vainer a mărturisit că se află "într-o stare de emoție specială". "Am făcut multe în viața mea, dar ca să ajungem cu o expoziție a templelor și sinagogilor din România în splendidul Palat Patriarhal de la București este un lucru de vârf, aș spune o performanță realizată cu mult suflet, cu multă înțelegere reciprocă între PF Daniel și subsemnatul. Am stat la taină și am pus la cale această expoziție. Ce e mai frumos să ne cunoaștem casele în care ne rugăm, adunăm și învățăm? Aceasta este sinagoga într-o definiție complexă — loc de rugăciune, loc de adunare și loc de învățătură", a arătat Aurel Vainer.
Vainer a adăugat că înainte de Al Doilea Război Mondial în România erau mii de lăcașuri de cult mozaic, sinagogi, temple, case mai mici de rugăciune, iar astăzi mai există 86, din care funcționale sunt numai 53. "Restul stau și așteaptă o reabilitare, o aducere de enoriași sau transformarea lor în centre de interes cultural, artistic, turistic și de cunoaștere umană. Din țările foste comuniste, România este pe primul loc în ce privește păstrarea tezaurului iudaic. (...) Varșovia a rămas numai cu o sinagogă, oraș care avea sute de mii de evrei. Dumnezeu a vrut ca în România să se păstreze aceste 86 de sinagogi. Sigur că pentru noi e o mare misiune să le menținem în viață. Cea mai bună informație despre evreii din România ne-o dă o sinagogă. Acest patrimoniu nu este numai patrimoniu evreiesc, ci universal. Din cele 86 de sinagogi, 35 au plăcuța 'monument istoric românesc'", a subliniat președintele FCER.
El a anunțat că acest eveniment va fi extins și în țară, urmând să fie legat de aniversarea Centenarului Marii Uniri, pentru a fi pusă în valoare contribuția evreilor la Primul Război Mondial, dar și la edificarea României moderne în decursul acestui secol.
Consilierul prezidențial Sergiu Nistor a exprimat admirația instituției pe care o reprezintă față de relația cu totul deosebită, excepțională, între liderii BOR și FCER. "Putem înțelege fundamentele, esența acestei relații poate tocmai aplecându-ne asupra relației pe care bisericile și sinagogile din localitățile noastre ne-o arată. (...) Vecinătatea pe care ne-o demonstrează bisericile și sinagogile spune mult despre relația pe care dincolo de misiunea fiecăruia dintre aceste lăcașuri de cult au avut-o construcțiile BOR și comunității evreiești. (...) Această relație spune că nu doar trebuie sa cunoaștem sinagogile, ci trebuie să înțelegem rolul pe care l-au adus comunităților în localitățile în care au fost comunități evreiești", a arătat Nistor.
Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi, a subliniat efortul președintelui FCER și Patriarhului Daniel de a duce mai departe, prin acțiuni concrete, tradiția cooperării ecumenice, a dialogului inter-religios pe care liderii celor două comunități au avut grijă să o cultive nu doar în ultimii ani, ci deja de multe decenii.
"Amintesc aici colaborarea deosebită dintre Dr. Moses Rosen, Șef Rabinul Cultului Mozaic din România în anii comunismului, și Patriarhii BOR Iustinian Iustin și Teoctist în lupta lor comună pentru a asigura supraviețuirea comunităților religioase în fața persecuției regimului comunist. După Revoluție am asistat la intensificarea dialogului iudeo-creștin prin organizarea a numeroase evenimente (...) Grija pentru patrimoniul cultural și spiritual al țării noastre pentru restaurarea, consolidarea și punerea sa în valoare este de altfel comună PF părinte Daniel și domnului președinte Aurel Vainer și este unul dintre punctele în care cele două comunități împărtășesc aceeași viziune", a arătat Opaschi.
Victor Opaschi s-a arătat foarte bucuros că Guvernul, prin instituția pe care o reprezintă, a putut sprijini unele vaste programe de restaurare și consolidare a patrimoniului național și a adăugat că organizarea celor după evenimente reprezintă încă un pas pe care BOR și FCER — CM îl fac spre dezvoltarea unei culturi a conviețuirii, a dialogului și a toleranței de care Europa are foarte multă nevoie.
"Cred că în ultimii ani, împreună cu domnul președinte Vainer, am putut contribui la restaurarea, cred, a 22 de lăcașuri de cult și vom continua. Sunt de asemenea bucuros că am avut șansa de a oferi sprijinul Guvernului României și pentru organizarea evenimentelor care debutează astăzi și care vor continua în zilele următoare. (...) Identitățile noastre comunitare, ca și identitatea noastră comună națională, dar și europeană, s-au construit pe această conviețuire, pe participarea membrilor diferitelor comunități la edificarea unei societăți comune. În orizontul Centenarului Marii Uniri aceste evenimente vin să evoce participarea împreună a membrilor celor două comunități la edificarea statului român modern, a limbii și culturii noastre naționale, a unui patrimoniu spiritual și cultural comun. (...) Unul dintre lucrurile de care Europa de astăzi duce mare lipsă este tocmai alfabetizarea religioasă. În lipsa unei educații generalizate, orientate spre cunoașterea și înțelegerea convingerilor religioase, a principiilor și valorilor private și publice ancorate în marile tradiții religioase ale Europei, nu vom putea niciodată să ne înțelegem nici semenii, nici demnitatea și identitatea fiecăruia. (...) Suspiciunea și izolarea generate de analfabetismul religios sunt de altfel una dintre sursele principale ale comportamentelor de tip fundamentalist — extremist, pe de o parte, a celor de tip xenofob — exclusivist, pe de altă parte", a spus Opaschi.
Potrivit acestuia, într-o Europă marcată de ascensiunea fundamentalismelor și extremismelor de sorginte religioasă, Guvernele europene caută să impulsioneze dialogul interreligios, ca antidot la diferitele forme de radicalism, în timp ce în România, dialogul dintre cultele religioase se desfășoară într-un mod natural, fără să fie nevoie de impulsul guvernului, ceea ce conferă țării noastre o poziție privilegiată la nivel european.
Manifestarea de la Palatul Patriarhiei a reușit "să unească păstrând limitele", a afirmat Rabinul Rafael Shaffer, care a încheiat prima parte a evenimentului cu o binecuvântare.
La eveniment au participat reprezentanții la vârf ai cultelor din România, alături de oficiali ai Institutului Cultural Român, Guvernului, FCER. Între participanți s-au aflat Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, Episcopul Eparhiei Armene din România, Datev Hagopian, președintele Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie, Virgil Achihai, reprezentanți ai Corpului diplomatic acreditat la București.
Evenimentul a fost organizat de FCER și realizat de o echipă interdepartamentală a acestei organizații formată din Dr. Aurel Vainer (coordonatorul întregii acțiuni) și Robert Schorr (Director Departament Cultură, Project Manager), Carmen Iovițu, Director al Muzeului Istoriei Evreilor din România, Arh. Lucia Apostol (CAPI), Dr. Anca Tudorancea (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România), Eduard Kupferberg (Secretar General FCER), Adrian Cioflâncă (Director CSIER), Silvia Solomonovici (Departament Cultură), Silvian Horn (Director FCER), Irina Spirescu (CSIER), Irina Cajal (Subsecretar de Stat, Ministerul Culturii).
Manifestarea a fost posibilă datorită sprijinului Guvernului României — Secretariatul de Stat pentru Culte și se înscrie într-o serie de acțiuni comune pe care FCER-CM le realizează cu Patriarhia Română.
Inițiativa acestui parteneriat a aparținut Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și Dr. Aurel Vainer, Președintele FCER-CM. AGERPRES a fost partener media la acest eveniment.
AGERPRES
"Vă primim cu multă bucurie la această deosebită expoziție pe care împreună cu domnul Vainer am gândit-o ca să fie un moment deodată festiv, cultural și spiritual și un semn al bunei cooperări, al prieteniei noastre. (...) Așa cum Biserica este simbol, lăcașul de cult al comunităților creștine, tot așa Sinagoga este un simbol al vieții și activității, al spiritualității și culturii comunităților evreiești. Iar cuvântul "simbol" în limba greacă înseamnă "adunare împreună" — a crea comuniune, apropiere între oameni, prieteni, coexistență și conlucrare. Deci felicităm FCER pentru această inițiativă pe care noi o susținem, în contextul în care numărul pelerinilor români în Țara Sfântă este în continuă creștere", a spus în deschidere Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
Potrivit acestuia, dacă în anul 2013 erau peste 3.500 de pelerini în Israel, în 2017, în perioada ianuarie-octombrie, Centrul de pelerinaj al Patriarhiei Române a înregistrat 10.042 de pelerini. De aceea, a adăugat patriarhul BOR, este important ca românii care vizitează Țara Sfântă să cunoască semnificația sinagogii, iar românii din țară să cunoască bogăția spirituală, culturală a acestor edificii religioase. "Din nefericire, numărul sinagogilor în funcție a scăzut după cel de-al Doilea Război Mondial și cele care au rămas trebuie întreținute, consolidate și restaurate. Același fenomen se află peste tot în privința lăcașurilor de cult (...) care au nevoie să fie puse în valoare", a spus Patriarhul Daniel.
El a vorbit despre o întrepătrundere de simboluri creștine și ebraice în stilurile arhitecturale, ceea ce trimite la o coexistență pașnică, o vecinătate, dar și la afirmarea valorilor comune. "Avem în comun tradiția biblică, pe care noi o prețuim foarte mult și, de aceea, atât Sinagoga, cât și Biserica, reprezintă dăinuirea în timp a comunităților, dar și transmiterea din generație în generație a valorilor spirituale și culturale. Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să promovăm prietenia și prin artă și prin activități culturale și prin într-ajutorare socială, ca să mărturisim că Dumnezeu este iubire și dorește ca și noi oamenii creați după chipul Lui să fim iubitori de Dumnezeu și de semeni", a adăugat Patriarhul Daniel.
Președintele FCER Aurel Vainer a mărturisit că se află "într-o stare de emoție specială". "Am făcut multe în viața mea, dar ca să ajungem cu o expoziție a templelor și sinagogilor din România în splendidul Palat Patriarhal de la București este un lucru de vârf, aș spune o performanță realizată cu mult suflet, cu multă înțelegere reciprocă între PF Daniel și subsemnatul. Am stat la taină și am pus la cale această expoziție. Ce e mai frumos să ne cunoaștem casele în care ne rugăm, adunăm și învățăm? Aceasta este sinagoga într-o definiție complexă — loc de rugăciune, loc de adunare și loc de învățătură", a arătat Aurel Vainer.
Vainer a adăugat că înainte de Al Doilea Război Mondial în România erau mii de lăcașuri de cult mozaic, sinagogi, temple, case mai mici de rugăciune, iar astăzi mai există 86, din care funcționale sunt numai 53. "Restul stau și așteaptă o reabilitare, o aducere de enoriași sau transformarea lor în centre de interes cultural, artistic, turistic și de cunoaștere umană. Din țările foste comuniste, România este pe primul loc în ce privește păstrarea tezaurului iudaic. (...) Varșovia a rămas numai cu o sinagogă, oraș care avea sute de mii de evrei. Dumnezeu a vrut ca în România să se păstreze aceste 86 de sinagogi. Sigur că pentru noi e o mare misiune să le menținem în viață. Cea mai bună informație despre evreii din România ne-o dă o sinagogă. Acest patrimoniu nu este numai patrimoniu evreiesc, ci universal. Din cele 86 de sinagogi, 35 au plăcuța 'monument istoric românesc'", a subliniat președintele FCER.
El a anunțat că acest eveniment va fi extins și în țară, urmând să fie legat de aniversarea Centenarului Marii Uniri, pentru a fi pusă în valoare contribuția evreilor la Primul Război Mondial, dar și la edificarea României moderne în decursul acestui secol.
Consilierul prezidențial Sergiu Nistor a exprimat admirația instituției pe care o reprezintă față de relația cu totul deosebită, excepțională, între liderii BOR și FCER. "Putem înțelege fundamentele, esența acestei relații poate tocmai aplecându-ne asupra relației pe care bisericile și sinagogile din localitățile noastre ne-o arată. (...) Vecinătatea pe care ne-o demonstrează bisericile și sinagogile spune mult despre relația pe care dincolo de misiunea fiecăruia dintre aceste lăcașuri de cult au avut-o construcțiile BOR și comunității evreiești. (...) Această relație spune că nu doar trebuie sa cunoaștem sinagogile, ci trebuie să înțelegem rolul pe care l-au adus comunităților în localitățile în care au fost comunități evreiești", a arătat Nistor.
Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi, a subliniat efortul președintelui FCER și Patriarhului Daniel de a duce mai departe, prin acțiuni concrete, tradiția cooperării ecumenice, a dialogului inter-religios pe care liderii celor două comunități au avut grijă să o cultive nu doar în ultimii ani, ci deja de multe decenii.
"Amintesc aici colaborarea deosebită dintre Dr. Moses Rosen, Șef Rabinul Cultului Mozaic din România în anii comunismului, și Patriarhii BOR Iustinian Iustin și Teoctist în lupta lor comună pentru a asigura supraviețuirea comunităților religioase în fața persecuției regimului comunist. După Revoluție am asistat la intensificarea dialogului iudeo-creștin prin organizarea a numeroase evenimente (...) Grija pentru patrimoniul cultural și spiritual al țării noastre pentru restaurarea, consolidarea și punerea sa în valoare este de altfel comună PF părinte Daniel și domnului președinte Aurel Vainer și este unul dintre punctele în care cele două comunități împărtășesc aceeași viziune", a arătat Opaschi.
Victor Opaschi s-a arătat foarte bucuros că Guvernul, prin instituția pe care o reprezintă, a putut sprijini unele vaste programe de restaurare și consolidare a patrimoniului național și a adăugat că organizarea celor după evenimente reprezintă încă un pas pe care BOR și FCER — CM îl fac spre dezvoltarea unei culturi a conviețuirii, a dialogului și a toleranței de care Europa are foarte multă nevoie.
"Cred că în ultimii ani, împreună cu domnul președinte Vainer, am putut contribui la restaurarea, cred, a 22 de lăcașuri de cult și vom continua. Sunt de asemenea bucuros că am avut șansa de a oferi sprijinul Guvernului României și pentru organizarea evenimentelor care debutează astăzi și care vor continua în zilele următoare. (...) Identitățile noastre comunitare, ca și identitatea noastră comună națională, dar și europeană, s-au construit pe această conviețuire, pe participarea membrilor diferitelor comunități la edificarea unei societăți comune. În orizontul Centenarului Marii Uniri aceste evenimente vin să evoce participarea împreună a membrilor celor două comunități la edificarea statului român modern, a limbii și culturii noastre naționale, a unui patrimoniu spiritual și cultural comun. (...) Unul dintre lucrurile de care Europa de astăzi duce mare lipsă este tocmai alfabetizarea religioasă. În lipsa unei educații generalizate, orientate spre cunoașterea și înțelegerea convingerilor religioase, a principiilor și valorilor private și publice ancorate în marile tradiții religioase ale Europei, nu vom putea niciodată să ne înțelegem nici semenii, nici demnitatea și identitatea fiecăruia. (...) Suspiciunea și izolarea generate de analfabetismul religios sunt de altfel una dintre sursele principale ale comportamentelor de tip fundamentalist — extremist, pe de o parte, a celor de tip xenofob — exclusivist, pe de altă parte", a spus Opaschi.
Potrivit acestuia, într-o Europă marcată de ascensiunea fundamentalismelor și extremismelor de sorginte religioasă, Guvernele europene caută să impulsioneze dialogul interreligios, ca antidot la diferitele forme de radicalism, în timp ce în România, dialogul dintre cultele religioase se desfășoară într-un mod natural, fără să fie nevoie de impulsul guvernului, ceea ce conferă țării noastre o poziție privilegiată la nivel european.
Manifestarea de la Palatul Patriarhiei a reușit "să unească păstrând limitele", a afirmat Rabinul Rafael Shaffer, care a încheiat prima parte a evenimentului cu o binecuvântare.
La eveniment au participat reprezentanții la vârf ai cultelor din România, alături de oficiali ai Institutului Cultural Român, Guvernului, FCER. Între participanți s-au aflat Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, Episcopul Eparhiei Armene din România, Datev Hagopian, președintele Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie, Virgil Achihai, reprezentanți ai Corpului diplomatic acreditat la București.
Evenimentul a fost organizat de FCER și realizat de o echipă interdepartamentală a acestei organizații formată din Dr. Aurel Vainer (coordonatorul întregii acțiuni) și Robert Schorr (Director Departament Cultură, Project Manager), Carmen Iovițu, Director al Muzeului Istoriei Evreilor din România, Arh. Lucia Apostol (CAPI), Dr. Anca Tudorancea (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România), Eduard Kupferberg (Secretar General FCER), Adrian Cioflâncă (Director CSIER), Silvia Solomonovici (Departament Cultură), Silvian Horn (Director FCER), Irina Spirescu (CSIER), Irina Cajal (Subsecretar de Stat, Ministerul Culturii).
Manifestarea a fost posibilă datorită sprijinului Guvernului României — Secretariatul de Stat pentru Culte și se înscrie într-o serie de acțiuni comune pe care FCER-CM le realizează cu Patriarhia Română.
Inițiativa acestui parteneriat a aparținut Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și Dr. Aurel Vainer, Președintele FCER-CM. AGERPRES a fost partener media la acest eveniment.
AGERPRES
